Dislateralitatea

Superioritatea omului fata de celelalte animale nu este data de greutatea creierului si nici de structura lui, ci de complementaritatea celor doua emisfere cerebrale ce formeaza un intreg.

Din saptamana 8 de viata embrionara, incepe formarea sistemului vascular asimetric. Urmarind formarea vaselor mari, se observa formarea crosei aortice de la stanga spre dreapta, cu formarea intai a arterei carotide stangi care are in plus originea direct in curbura aortei, urmeaza formarea ei ascendenta, irigand si generand formarea emisferei cerebrale stangi in avans net fata de cea dreapta. Din carja se formeaza apoi trunchiul brahiocefalic din care ulterior se formeaza artera carotida dreapta care ajunge si iriga emisfera cerebral dreapta. Prin pozitionarea si evolutia embriologica a structurilor, este cert ca emisfera cerebral stanga este favorizata ca formare. De asemenea se constata prin studii fetale, ca in 90% din cazuri, capul fatului este intors spre dreapta, degajand si favorizand inca o data circulatia cerebrala a emisferei stangi. Emisfera cerebrala stanga gestioneaza jumatatea dreapta a corpului. Cand aceasta emisfera este cea dominanta, persoana este dreptace.

Cele doua emisfere cerebrale se formeaza diferit si au insusiri diferite: emisfera dreapta se ocupa cu perceperea lumii in bogatia si diversitatea ei, in timp ce emisfera stanga gestioneaza gandirea analitica si conceptele logice. In plus, corpul calos este cel care joaca un rol major in medierea raspunsului si transferul informatiei dintr-o emisfera in cealalta, deoarece toate intrarile senzoriale apartin unei emisfere, in timp ce controlul motor depinde de cealalta.

Dominanta emisferica este genetic determinata, si implicit si lateralitatea, emisfera dominanta da lateralitatea individului. Avem o emisfera dominanta si o emisfera dominata. Lateralitatea se definitiveaza spre varsta de 2 ani. Plasticitatea cerebrala insa este maxima pana la 7 ani, motiv pentru care un stangaci genetic determinat poate fi antrenat pentru a deveni dreptaci functional. In acest context, genetica si functionalul vor intra in competitie directa vesnic. Emisfera dominanta supusa prin functionalitate v-a incerca mereu sa-si preia functia inscrisa in gene, in timp ce emisfera dominata care a devenit dominanta prin functionalizare, v-a fi coplesita de functia pentru care nu a fost creata. O lipsa de armonie in circulatia informatiei cerebrale se instaleaza. In acest fel, persoanele nascute stangace si functionalizate fortat pe dreapta, vor avea o competitie interemisferica neurologica vesnica ce se materializeaza in probleme decizionale, balbaiala, dislexie, disortografie, enuresis nocturn, etc.

Intelegand substratul neurologic al patologiilor implicate in modificarea lateralitatii individului, auriculoterapia aduce scheme simple ce pot fi aplicate pentru a reduce competitia interemisferica si implicit ameliorarea simptomelor generate.

De asemenea, auriculoterapia propune scheme de tratament pentru revenirea la lateralitatea genetic determinata.